-
-
Cornilescu -
-
1
|Daniel 1:1|
În al treilea an al domniei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului, şi l -a împresurat.
-
2
|Daniel 1:2|
Domnul a dat în mînile lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinear, în casa dumnezeului său, le -a pus în casa vistieriei dumnezeului său.
-
3
|Daniel 1:3|
Împăratul a dat poruncă lui Aşpenaz, căpetenia famenilor săi dregători, să -i aducă vreo cîţiva din copiii lui Israel de neam împărătesc şi de viţă boierească,
-
4
|Daniel 1:4|
nişte tineri fără vreun cusur trupesc, frumoşi la chip, înzestraţi cu înţelepciune în orice ramură a ştiinţei, cu minte ageră şi pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, şi pe cari să -i înveţe scrierea şi limba Haldeilor.
-
5
|Daniel 1:5|
Împăratul le -a rînduit pe fiecare zi o parte din bucatele dela masa lui şi din vinul de care bea el, vrînd să -i crească timp de trei ani, după cari aveau să fie în slujba împăratului.
-
6
|Daniel 1:6|
Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria.
-
7
|Daniel 1:7|
Căpetenia famenilor dregători le -a pus însă alte nume, şi anume: lui Daniel i -a pus numele Beltşaţar, lui Hanania Şadrac, lui Mişael Meşac, şi lui Azaria Abed-Nego.
-
8
|Daniel 1:8|
Daniel s'a hotărît să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi cu vinul pe care -l bea împăratul, şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu -l silească să se spurce.
-
9
|Daniel 1:9|
Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoinţă şi trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători.
-
10
|Daniel 1:10|
Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: ,,Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărît ce trebuie să mîncaţi şi să beţi, ca nu cumva să vadă feţele voastre mai triste decît ale celorlalţi tineri de vîrsta voastră, şi să-mi puneţi astfel capul în primejdie înaintea împăratului``.
-
-
Sugestões
Clique para ler Salmos 68-71
26 de junho LAB 543
OS NOSSOS SALMOS
SALMOS 68-71
Hoje, temos mais alguns salmos inspiradores para ler.
Para Matthew Henry, o Salmo 68 provavelmente tenha sido composto por Davi na ocasião em que a arca do Senhor foi trazida de Obede-Edom para o tarbernáculo que ele tinha preparado em Sião. O salmista começa com uma oração contra os inimigos de Deus a favor do seu povo, depois passa a louvar a Deus, o que vai até quase no final do salmo. Por fim, Davi conclui o salmo com um humilde reconhecimento da glória e graça de Deus.
Se dividirmos o Salmo 69 em três partes, veremos que, primeiramente, até no verso 21, o salmista queixa-se de um grande aperto pelo qual ele está passando e daí roga a Deus insistentemente para que lhe alivie e socorra dessa situação. Depois vem a parte imprecatória. Do verso 22 até o 29, o texto visa os juízos de Deus contra os perseguidores do autor do salmo. Por fim, do verso 30 em diante, o salmista conclui com vozes de júbilo e de louvor, na segurança de que Deus vai ajudar e socorrer, tanto o próprio salmista quanto o povo, em geral.
O Salmo 70 é bem interessante. Ele é uma cópia, quase que “ipsis litteris”, do trecho final do Salmo 40. Mas como esse salmo também é de Davi, não podemos dizer que foi um plágio, pois é o autor copiando dele mesmo. Então, o que encontramos é Davi orando para Deus enviar socorro para ele mesmo, para Deus enviar confusão aos seus próprios inimigos e conceder alegria para seus amigos.
A seguir, nos deparamos com um salmo diferente, o 71. Ele não tem título, mas tem um bonito conteúdo. A impressão é que esse salmo foi escrito por um ancião que tinha sofrido muitas provas e passado por muitas dificuldades. Então, no começo, ele faz uma oração a Deus para que não o deixe, mas que o salve, confundindo os inimigos. A conclusão, no entanto, mostra muita fé, no estado que experimenta uma esperança como nunca antes. É um verdadeiro êxtase de louvor e alegria.
São apenas quatro salmos, mas é uma leitura compensadora. Muitas vezes, nos deparamos com situações em que não sabemos o que orar ou como orar. Nessas horas, lembramos das orações que lemos. Agora, se eu puder lhe dar uma dica, tente decorar os salmos. Decorá-los também é muito compensador! Sei alguns salmos de cor. E muitas vezes, nas minhas lutas espirituais, quando eu não sabia mais o que falar, o que manteve meu relacionamento com Deus foi a lembrança das palavras inseridas neles. E isso é bom!
Faça desses salmos, seus salmos.
Valdeci Júnior
Fátima Silva