-
-
Cornilescu -
-
20
|Daniel 2:20|
Daniel a luat cuvîntul şi a zis: ,,Binecuvîntat să fie Numele lui Dumnezeu, din vecinicie în vecinicie! A Lui este înţelepciunea şi puterea.
-
21
|Daniel 2:21|
El schimbă vremurile şi împrejurările; El răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi!
-
22
|Daniel 2:22|
El descopere ce este adînc şi ascuns; El ştie ce este în întunerec şi la El locuieşte lumina....
-
23
|Daniel 2:23|
Pe Tine, Dumnezeul părinţilor mei, Te slăvesc şi Te laud că mi-ai dat înţelepciune şi putere, şi mi-ai făcut cunoscut ce Ţi-am cerut noi; căci ne-ai descoperit taina împăratului!``.
-
24
|Daniel 2:24|
După aceea, Daniel s'a dus la Arioc, căruia îi poruncise împăratul să piardă pe înţelepţii Babilonului; s'a dus, şi i -a vorbit aşa: ,,Nu pierde pe înţelepţii Babilonului! Du-mă înaintea împăratului, şi voi da împăratului tîlcuirea!``
-
25
|Daniel 2:25|
Arioc a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului, şi i -a vorbit aşa: ,,Am găsit între prinşii de război ai lui Iuda un om care va da împăratului tîlcuirea!``
-
26
|Daniel 2:26|
Împăratul a luat cuvîntul şi a zis lui Daniel, care se numea Beltşaţar: ,,Eşti tu în stare să-mi spui visul pe care l-am visat şi tîlcuirea lui?``
-
27
|Daniel 2:27|
Daniel a răspuns înaintea împăratului, şi a zis: ,,Ce cere împăratul este o taină pe care înţelepţii, cititorii în stele, vrăjitorii şi ghicitorii nu sînt în stare s'o descopere împăratului.
-
28
|Daniel 2:28|
Dar este în ceruri un Dumnezeu, care descopere tainele, şi care face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce se va întîmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău şi vedeniile pe cari le-ai avut în patul tău.
-
29
|Daniel 2:29|
În patul tău, împărate, ţi-au venit în minte gînduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri; şi Celce descopere tainele ţi -a făcut cunoscut ce se va întîmpla.
-
-
Sugestões
Clique para ler Jeremias 20-23
16 de agosto LAB 594
QUER EVITAR RISCOS?
Jeremias 20-23
O que você tem aprendido, ao ler o livro de Jeremias? Da leitura de hoje, aprendi algumas coisas muito interessantes e quero compartilhá-las com você. Em Jeremias 19-20:6 você tem a confrontação entre Jeremias e Pasur. O pau quebrou! O sacerdote mandou amarrar o profeta no tronco e esbofeteá-lo. Mas, mesmo assim, Jeremias não se intimidou em cumprir sua tarefa. Isso pode servir de exemplo para você, meu querido. Você é uma testemunha de Jesus? Então, não se intimide. Não tenha vergonha de dar o seu testemunho. Demonstre sua fé.
As “confissões de Jeremias (Jeremias 20:7-18)” são duas declarações do profeta. A primeira (versos 7-13) começa uma queixa e termina com um hino de louvor. E a lição que tiramos é a de que embora tenhamos muitos espinhos no caminho, vamos terminar sempre cantando e louvando a Deus. Ele nos aconselha a, em tudo, dar graças (1Tessalonicenses 5:18), por saber que quem canta é mais feliz. E na segunda confissão (versos 14-18), Jeremias não para de louvar, mesmo em meio ao peso da dor que o ministério lhe trazia.
Em Jeremias 21:1-10, o profeta põe o dedo na ferida dos moradores de Jerusalém. Imagine um imigrante do terceiro mundo, nos Estados Unidos, praguejando, em alto e bom som, a tudo e a todos os americanos! Se você não é um tchê, imagine-se, hospedado na casa de um gaúcho, falando que deseja a destruição de todo o Rio Grande do Sul! Seria loucura, não seria? Pois a atitude de Jeremias foi nesse nível de loucura, aos olhos humanos, com a insistente manchete: Predita a Destruição de Jerusalém Por Nabucodonosor. Esta predição e os conselhos que a acompanharam granjearam para Jeremias o rótulo de traidor. Ele quase que foi martirizado por isso. E Jeremias 22 explica o porquê. Se estrangeiros perguntassem por que Jerusalém tinha sido destruída, a resposta seria: “Porque deixaram a aliança do Senhor seu Deus, e adoraram a outros deuses e o serviram”.
E a série de pronunciamentos que segue sendo apresentada pelo texto – contra Salum, Jeoacaz, Jeoaquim e Jeconias – é, na realidade, uma só coisa: profecias contra a casa real de Judá. Trata-se de uma coleção de declarações feitas em épocas diferentes (cada um deles, na época do respectivo rei a que se refere) e juntados aí, mas, todos eles, condenando as ações daquela nação de judeus. A nação estava ligada ao Senhor por um concerto, e não poderiam repudiá-lo impunemente.
Você já entregou seu coração a Jesus? Já? Isto é uma aliança. E você não pode repudiar a isto, e não esperar que tal atitude não lhe traga conseqüências.
Servir a Jesus compensa.
Valdeci Júnior
Fátima Silva