-
Leia por capítulosComentário sobre a Leitura Bíblica de Hoje
-
Cornilescu -
-
1
|Josué 17:1|
O parte a căzut prin sorţi seminţiei lui Manase, căci el era întîiul născut al lui Iosif. Machir, întîiul născut al lui Manase şi tatăl lui Galaad, avusese Galaadul şi Basanul, pentru că era un bărbat de război.
-
2
|Josué 17:2|
Au dat prin sorţi o parte celorlalţi fii ai lui Manase, după familiile lor, fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sihem, fiilor lui Hefer, fiilor lui Şemida: aceştia sînt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor.
-
3
|Josué 17:3|
Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n'a avut fii, dar a avut fiice, ale căror nume sînt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.
-
4
|Josué 17:4|
Ele s'au înfăţişat înaintea preotului Eleazar, înaintea lui Iosua, fiul lui Nun, şi înaintea mai marilor, şi au zis: ,,Domnul a poruncit lui Moise să ne dea o moştenire între fraţii noştri.`` Şi li s'a dat, după porunca Domnului, o moştenire între fraţii tatălui lor.
-
5
|Josué 17:5|
Au căzut zece părţi lui Manase, afară de ţara Galaadului şi a Basanului, care este de cealaltă parte a Iordanului.
-
6
|Josué 17:6|
Căci fetele lui Manase au avut o moştenire între fiii lui, şi ţara Galaadului a fost pentru ceilalţi fii ai lui Manase.
-
7
|Josué 17:7|
Hotarul lui Manase se întindea de la Aşer pînă la Micmetat, care este la răsărit de Sihem, şi ducea la dreapta pînă la locuitorii din En-Tapuah.
-
8
|Josué 17:8|
Ţara Tapuahului era a fiilor lui Manase, dar Tapuahul de pe hotarul lui Manase era al fiilor lui Efraim.
-
9
|Josué 17:9|
Hotarul se pogora pînă la pîrîul Cana, la miazăzi de pîrîu. Cetăţile acestea ale lui Efraim erau în mijlocul cetăţilor lui Manase. Hotarul lui Manase era pe partea de miazănoapte a pîrîului şi ieşea la mare.
-
10
|Josué 17:10|
Ţinutul dela miazăzi era al lui Efraim, cel dela miazănoapte al lui Manase, şi marea le slujea ca hotar; la miazănoapte se întîlneau cu Aşer şi la răsărit cu Isahar.
-
-
Sugestões

Clique para ler Isaías 1-4
23 de julho LAB 570
INICIANDO ISAÍAS
Isaías 01-04
Estou muito feliz, pois hoje estamos dando início à leitura de um dos livros mais lindos da Bíblia. Com uma teologia profunda, apresenta-se a mim, e a você também, o livro de Isaías. Eu gosto muito do livro de Isaías. Com certeza, é um grande livro, em todos os aspectos.
Acho que uma postura muito importante que o leitor deve ter ao sentar-se para ler esse livro, é estar atinado para as seguintes descobertas:
• Situar as profecias do livro em seu contexto histórico
• Descobrir, onde for possível, a intenção messiânica de Isaías
• Definir a contribuição que o livro de Isaías pode dar para o desenvolvimento da teologia bíblica.
Para lograr estas assimilações, não é preciso ser teólogo. Qualquer pessoa disposta a ser um estudioso dedicado poderá fazer isso. Para começar, vou ajudar-lhe hoje, com os quatro primeiros capítulos.
Isaías 1 – Apresenta os discursos poéticos. Eles têm uma composição interessante. Na maior parte, são pequenos oráculos. E você pode identificar onde cada um desses poemas começa e termina. Embora de forma implícita, eles têm introdução e conclusão. O primeiro destes oráculos dá um diagnóstico magistral do que estava errado com a vida religiosa da nação judaica.
Subdivisões deste capítulo:
a) Versos 1 a 20: Uma descrição da situação espiritual da nação.
b) Versos 21 a 26: Um anseio de que a cidade infiel se tornaria fiel.
c) Versos 27 e 28: Sião seria remetida pelo direito e pela justiça.
d) Versos 29 a 31: A condenação de Deus ao culto da fertilidade.
Para você que é fiel a Deus, não haverá espanto ao ler tais linhas.
Isaías 2 a 4 – Esses três capítulos formam um só bloco. A explanação do profeta aqui segue a seguinte ordem: A esperança de Deus quanto a Jerusalém; A apresentação da verdadeira condição espiritual e moral de Jerusalém; e a visão de um remanescente que seria salvo. Isso tem tudo a ver conosco, que somos o povo da esperança. Você vai identificar-se com esta leitura.
Se existe uma palavra que combina com o livro de Isaías, é “Salvação”. Creio que esta é a principal palavra que faz com que a teologia de Isaías tenha tudo a ver com a nossa realidade atual. Tem gente que indaga assim: “Dá-me uma boa razão para que eu queira ir para o Céu”. Para perguntas assim, minha resposta é: “Olha, daqui uns 30 anos, nossa vida aqui vai terminar. E eu quero continuar vivendo. Por isso, quero ir para o Céu. Se você só quer viver 70 anos e pronto, ou se quer viver mais, aí é contigo”.
O que acha? Isaías tem a resposta.
Valdeci Júnior
Fátima Silva