-
Leia por capítulosComentário sobre a Leitura Bíblica de Hoje
-
Cornilescu -
-
16
|Deuteronômio 20:16|
Dar în cetăţile popoarelor acestora, a căror ţară ţi -o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu laşi cu viaţă nimic care suflă.
-
17
|Deuteronômio 20:17|
Ci să nimiceşti cu desăvîrşire popoarele acelea, pe Hetiţi, pe Amoriţi, pe Cananiţi, pe Fereziţi, pe Heviţi, şi Iebusiţi, cum ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău,
-
18
|Deuteronômio 20:18|
ca să nu vă înveţe să faceţi după toate urîciunile pe cari le fac ele pentru dumnezeii lor, şi să păcătuiţi astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru.
-
19
|Deuteronômio 20:19|
Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care eşti în război, ca s'o cucereşti, pomii să nu -i strici, tăindu -i cu securea; să mănînci din ei şi să nu -i tai; căci pomul de pe cîmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine?
-
20
|Deuteronômio 20:20|
Numai copacii pe cari -i vei şti că nu sînt pomi buni de mîncat, vei putea să -i strici şi să -i tai, şi vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetăţii care este în război cu tine, pînă va cădea.
-
1
|Deuteronômio 21:1|
Dacă, în ţara pe care ţi -o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul tău, se găseşte întins în mijlocul unui cîmp un om ucis, fără să se ştie cine l -a lovit,
-
2
|Deuteronômio 21:2|
bătrînii şi judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea dela trupul mort pînă în cetăţile de primprejur.
-
3
|Deuteronômio 21:3|
Cînd se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrînii din cetatea aceea să ia o viţea care să nu fi fost pusă la muncă şi care să nu fi tras la jug.
-
4
|Deuteronômio 21:4|
Să ducă viţeaua aceea într'o vale cu apă care nu seacă niciodată şi unde nu se ară nici nu se seamănă; şi acolo, să taie capul viţelei în vale.
-
5
|Deuteronômio 21:5|
Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi; căci pe ei i -a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să -I slujească şi să binecuvinteze în Numele Domnului, şi ei trebuie să hotărască în orice ceartă şi în orice rănire.
-
-
Sugestões
Clique para ler 2 Samuel 1-4
01 de abril LAB 457
CURRÍCULO, BIOGRAFIA OU EXEMPLO DE VIDA?
2Samuel 01-04
Davi recebeu a notícia da morte de Saul e Jônatas. Você acha que ele fez um lamento por isso? E por que lamentar? Quais haviam sido os históricos desses dois falecidos? O de Saul, não poderíamos chamá-lo de nada mais que um currículo medíocre (em arquivo morto). O de Jônatas, uma pequena e curta biografia. A quem você se compara?
Compartilhando um pouco de nós com você, no dia em que fomos ordenados ao ministério, no boletim da programação, havia o seguinte texto (adaptado):
“Filho de Valdeci G. S. e Maria das Graças O. S., Valdeci G. S. Junior, nascido em 07/04/ dos anos setenta, na cidade de São Paulo, durante sua infância, frequentou uma pequena igreja familiar. Tanto nas igrejas que frequentou, quanto nas escolas cristãs em que estudou (institutos cristãos em São Paulo, Goiás e Paraná), sempre gostou de envolver-se com as atividades eclesiásticas, participando e liderando.
“Apaixonado pelo trabalho de Deus, sentiu-se tão grato por tudo o que Jesus já havia lhe feito, que resolveu também dar-Lhe o seu melhor, dedicando-se a trabalhar integralmente para Ele enquanto vivesse. Foi aí que, após ter se formado em Processamento de Dados, resolveu trocar sua vida de trabalho na área da informática para estudar numa escola que prepara missionários. Mas foi apenas na prática de evangelismo do terceiro ano de teologia que se sentiu realmente atraído pelo ministério pastoral efetivo.
“Nessa ocasião, a outra metade desse embrião missionário entrou em cena: Fátima, gaúcha de Rolante que, também interessada em servir a Deus integralmente, somou-se ao Valdeci para formar o casal ministerial.
“Em 2003 e 2004, enquanto Valdeci Junior servia à obra de Deus na área da educação em Brasília, Fátima terminou sua faculdade em São Paulo, formando-se em Letras.
“Em 2005, agora casados, Valdeci e Fátima passaram a servir à igreja na Escola Bíblica da Rede Novo Tempo de Comunicação. E desde então, são um casal apaixonado por comunicação, mas, acima de tudo, pela motivação de “ir aonde Deus mandar”.
“Atualmente, seu ministério é ‘ajudar’ a Jesus quanto à Sua preocupação descrita em João 10:16: ‘Tenho outras ovelhas que não são deste aprisco. É necessário que eu as conduza também. Elas ouvirão a minha voz, e haverá um só rebanho e um só pastor’.”
E eu fiquei pensando: essa é a minha história? O que é isso diante da História ou do plano da redenção? Um nada! Eu me compararia ao que descrevi de Jônatas: uma pequena e curta biografia. Mas quando olho para Davi... Ele recebeu a unção, e seu histórico foi um belo exemplo de vida.
Seja esse o nosso alvo!
Valdeci Júnior
Fátima Silva