-
Leia por capítulosComentário sobre a Leitura Bíblica de Hoje
-
Cornilescu -
-
1
|2 Samuel 21:1|
Pe vremea lui David, a fost o foamete care a ţinut trei ani. David a întrebat pe Domnul, şi Domnul a zis: ,,Din pricina lui Saul şi a casei lui sîngeroase, pentru că a ucis pe Gabaoniţi este foametea aceasta.``
-
2
|2 Samuel 21:2|
Împăratul a chemat pe Gabaoniţi să le vorbească. -Gabaoniţii nu erau dintre copiii lui Israel, ci erau o rămăşiţă a Amoriţilor; copiii lui Israel se legaseră faţă de ei cu un jurămînt, şi totuş Saul voise să -i ucidă, în rîvna lui pentru copiii lui Israel şi Iuda. -
-
3
|2 Samuel 21:3|
David a zis Gabaoniţilor: ,,Ce pot face eu pentru voi, şi cu se să fac ispăşire, ca să binecuvîntaţi moştenirea Domnului?``
-
4
|2 Samuel 21:4|
Gabaoniţii i-au răspuns: ,,Nu voim nici argint nici aur dela Saul şi dela casa lui, şi nici nu este treaba noastră să omorîm pe cineva din Israel.`` Şi împăratul a zis: ,,Ce voiţi dar să vă fac?``
-
5
|2 Samuel 21:5|
Ei au răspuns împăratului: ,,Fiindcă omul acela ne -a slăbit şi îşi pusese de gînd să ne nimicească pentru ca să ne facă să perim din tot ţinutul lui Israel,
-
6
|2 Samuel 21:6|
să ni se dea şapte bărbaţi din fiii lui, şi -i vom spînzura înaintea Domnului, la Ghibea lui Saul, alesul Domnului.`` Şi împăratul a zis: ,,Vi -i voi da.``
-
7
|2 Samuel 21:7|
Împăratul a cruţat pe Mefiboşet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurămîntul pe care -l făcuseră între ei, înaintea Domnului, David şi Ionatan, fiul lui Saul.
-
8
|2 Samuel 21:8|
Dar împăratul a luat pe cei doi fii, pe cari -i născuse lui Saul Riţpa, fata lui Aiia, şi anume: Armoni şi Mefiboşet, şi pe cei cinci fii, pe cari -i născuse Merab, fata lui Saul, lui Adriel din Mehola, fiul lui Barzilai;
-
9
|2 Samuel 21:9|
i -a dat în mînile Gabaoniţilor, cari i-au spînzurat pe munte, înaintea Domnului. Toţi cei şapte au perit împreună; au fost omorîţi în cele dintîi zile ale seceratului, la începutul seceratului orzurilor.
-
10
|2 Samuel 21:10|
Riţpa, fata lui Aiia, a luat un sac şi l -a întins subt ea peste stîncă, dela începtul seceratului pînă cînd a căzut peste ei ploaie din cer; şi a oprit păsările cerului să se apropie de ei în timpul zilei, şi fiarele cîmpului în timpul nopţii.
-
-
Sugestões
Clique para ler Êxodo 18-20
23 de janeiro LAB 389
SOGRÃO
Êxodo 18-20
Você tem sogro? Ou é um sogro? Se ainda não tem, pretende ter um algum dia? As pessoas falam muito da sogra, mas pouco se fala do sogro. Geralmente, quando o rapaz está cortejando a moça solteira, a figura do sogro impõe um pouco de medo, mas depois de casado, o genro pode encontrar no sogro, um grande amigo. Gosto muito do meu sogro. Tenho satisfação de ficar uma tarde inteira perto dele. Mas na primeira vez, quando eu, como frangotinho, fui visitar aquele homem, eu tremia na base. E era para tremer mesmo porque você já deve imaginar quais eram as minhas intenções, né?
Mas o tempo passou, veio o noivado, o casamento, e a cada ano que se passa, sinto-me mais ansioso pelas férias para vê-lo. Visitar o sogro é sempre interessante. Você se depara com alguém curioso, mas ao mesmo tempo muito sábio, com aquela sabedoria que só pode ser aprendida ao longo das décadas na escola da vida.
Embora você nunca tenha tido um sogro, poderá entender melhor sobre o que estou falando se fizer a leitura bíblica de hoje. Você encontrará o sogro de Moisés, cujo nome era Jetro. Esse nome significa “abundância”, sinônimo de abastamento, abastança, fartura.
Jetro era uma pessoa pública, mas não sabemos exatamente se era um príncipe ou sacerdote na região desértica chamada Midiã. Ele era sucessor de seu pai, Reuel.
Midiã ficava longe da terra natal de Moisés, o Egito. Depois que Moisés já tinha 40 anos vivendo ali no Egito, ele saiu da corte egípcia e foi para Midiã, para a casa de Jetro. Nessa fuga, Jetro e Moisés se conheceram. Moisés começou a ajudar Jetro com o rebanho, servindo-o por quarenta anos como pastor dos rebanhos dele.
Depois desse relato, vem o que está na nossa leitura de hoje. E enquanto os israelitas estavam acampados no Sinai e pouco depois da vitória sobre Amaleque, Jetro veio encontrar-se com Moisés. Ele chegou em um dia e, no dia seguinte, ao ver a multiplicidade das tarefas que Moisés tinha que realizar, aconselhou-o a nomear juizes subordinados, chefes de mil, de cem, de cinqüenta e de dez. O grande líder deveria decidir os assuntos menores, deixando os maiores para Moisés, que os levaria ao Senhor. Jetro conhecia a lei da liderança: líder não é aquele que faz, líder é o que faz os outros fazerem. Moisés adotou esse conselho tão importante. O resultado foi que aquela organização que eles fizeram foi a preparação para o povo que aconteceu em seguida, que vem a ser alguns dos momentos mais gloriosos da história bíblica.
Compensa ouvir o conselho dos mais velhos!
Valdeci Júnior
Fátima Silva