-
-
Cornilescu -
-
1
|Esdras 3:1|
Cînd a venit luna a şaptea, copiii lui Israel erau în cetăţile lor. Atunci poporul s'a strîns ca un singur om la Ierusalim.
-
2
|Esdras 3:2|
Iosua, fiul lui Ioţadac, cu fraţii săi preoţii şi Zorobabel, fiul lui Şealtiel, cu fraţii săi, s'au sculat şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi de tot, după cum este scris în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.
-
3
|Esdras 3:3|
Au aşezat din nou altarul pe temeliile lui, măcar că au avut să se teamă de popoarele ţării, şi au adus arderi de tot Domnului, arderile de tot de dimineaţă şi de seară.
-
4
|Esdras 3:4|
Au prăznuit sărbătoarea corturilor, cum este scris, şi au adus zi de zi arderi de tot, după numărul poruncit pentru fiecare zi.
-
5
|Esdras 3:5|
După aceea au adus arderea de tot necurmată, arderile de tot pentru fiecare lună nouă şi pentru toate sărbătorile închinate Domnului, afară de cele pe cari le aducea fiecare, ca daruri de bună voie Domnului.
-
6
|Esdras 3:6|
Din cea dintîi zi a lunii a şaptea, au început să aducă Domnului arderi de tot. Însă temeliile Templului Domnului nu erau încă puse.
-
7
|Esdras 3:7|
Au dat argint cioplitorilor de piatră şi tîmplarilor, şi merinde, băuturi şi untdelemn Sidonienilor şi Tirienilor, ca să aducă pe mare pînă la Iafo lemne de cedru din Liban, după învoirea dată de Cir, împăratul Perşilor.
-
8
|Esdras 3:8|
În al doilea an dela venirea lor la Casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Şealtiel, Iosua, fiul lui Ioţadac, cu ceilalţi fraţi ai lor, preoţi şi Leviţi, şi toţi ceice se întorseseră din robie la Ierusalim, s'au pus pe lucru şi au însărcinat pe Leviţii dela douăzeci de ani în sus să vegheze asupra lucrărilor Casei Domnului.
-
9
|Esdras 3:9|
Şi Iosua, cu fiii şi fraţii săi, Cadmiel, cu fiii săi, fiii lui Iuda, fiii lui Henadad, cu fiii şi fraţii lor Leviţii, s'au pregătit toţi, ca un om, să vegheze asupra celor ce lucrau la casa lui Dumnezeu.
-
10
|Esdras 3:10|
Cînd au pus lucrătorii temeliile Templului Domnului, au aşezat pe preoţi în veşminte, cu trîmbiţe, şi pe Leviţi, fiii lui Asaf, cu chimvale, ca să laude pe Domnul, după rînduiala lui David, împăratul lui Israel.
-
-
Sugestões
Clique para ler 1 Crônicas 10-12
04 de maio LAB 490
TRISTEZA X ALEGRIA
1Crônicas 10-12
Tris-te-za. O que é “tristeza”? Segundo a enciclopédia da internet chamada Wikipédia (adaptado),
tristeza é um sentimento humano que expressa desânimo ou frustração em relação a alguém ou algo. Pode causar reações físicas como depressão nervosa, choro, insônia, falta de apetite, etc. Pode ser originada da perda de algo ou de alguém que se tinha de muito valor e pode ser potencializada se existe a crença de que algo poderia ter sido feito para recuperar ou evitar a perda. Pode ser a consequência de emoções como egoísmo, insegurança, baixa autoestima, inveja, desilusão... Emoções que, quando não são tratadas logo, podem terminar gerando tristeza e até depressão. Não apenas sintomas psicológicos são resultantes da tristeza. Angústia prolongada pode causar hipertensão, problemas de pele, queda e embranquecimento precoce dos cabelos, gastrite nervosa, câncer, etc. Também o coração pode ficar fisicamente comprometido podendo levar a vítima a quadros graves: arritmia, ataque cardíaco, dentre outros problemas. A tristeza pode vir de fora para dentro; quando é gerada por elementos que circundam o indivíduo; ou de dentro para fora
quando o indivíduo tem um vazio existencial que não é preenchido pela presença de Deus. Se levada a extremos crônicos, a tristeza e seus atributos descritos acima podem levar o triste à morte sofrida ou voluntária. Neste último caso, o suicídio.
Quer ver um quadro real do caso que descrevi acima? Olhe para a vida de Saul, principalmente para seu final (1Crônicas 10). É um contraste enorme com o que vem em seguida. Esse contraste seria a alegria, é claro. E o que seria o contraste de Saul? Davi, com certeza. E ainda, segundo a mesma fonte, a alegria é exatamente o contrário da citação que adaptei acima. Ou seja, é um estado, um sentimento ou uma emoção que
“é expressa por sorrisos, contentamento, em seguida pode ser verbalmente agradecida. O tempo até passa mais rápido do que você imagina, o estímulo da alegria vem através dos cinco sentidos que dão prazer, e logo a alegria. Alegria é só uma palavra que descreve o prazer em outras palavras; uma palavra mais social.”
Realmente, esse é o quadro social que você vê na sequência da leitura bíblica de hoje (2Crônicas 11-12). Um reinado próspero, sua organização, conquistas e crescimento. O êxtase chega ao clímax da expressão nas palavras que, mesmo vindas de um contexto bélico, não deixam de lado a ousadia em dizer que “havia grande fartura de suprimentos: farinha, bolos de figo, de uvas passas, vinho, azeite, bois e ovelhas, pois havia grande alegria em Israel” ( 2Crônicas 12:40).
Você quer tristeza ou alegria? Faça sua leitura bíblica com muita alegria!
Valdeci Júnior
Fátima Silva