-
-
Cornilescu -
-
1
|Esdras 3:1|
Cînd a venit luna a şaptea, copiii lui Israel erau în cetăţile lor. Atunci poporul s'a strîns ca un singur om la Ierusalim.
-
2
|Esdras 3:2|
Iosua, fiul lui Ioţadac, cu fraţii săi preoţii şi Zorobabel, fiul lui Şealtiel, cu fraţii săi, s'au sculat şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi de tot, după cum este scris în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.
-
3
|Esdras 3:3|
Au aşezat din nou altarul pe temeliile lui, măcar că au avut să se teamă de popoarele ţării, şi au adus arderi de tot Domnului, arderile de tot de dimineaţă şi de seară.
-
4
|Esdras 3:4|
Au prăznuit sărbătoarea corturilor, cum este scris, şi au adus zi de zi arderi de tot, după numărul poruncit pentru fiecare zi.
-
5
|Esdras 3:5|
După aceea au adus arderea de tot necurmată, arderile de tot pentru fiecare lună nouă şi pentru toate sărbătorile închinate Domnului, afară de cele pe cari le aducea fiecare, ca daruri de bună voie Domnului.
-
6
|Esdras 3:6|
Din cea dintîi zi a lunii a şaptea, au început să aducă Domnului arderi de tot. Însă temeliile Templului Domnului nu erau încă puse.
-
7
|Esdras 3:7|
Au dat argint cioplitorilor de piatră şi tîmplarilor, şi merinde, băuturi şi untdelemn Sidonienilor şi Tirienilor, ca să aducă pe mare pînă la Iafo lemne de cedru din Liban, după învoirea dată de Cir, împăratul Perşilor.
-
8
|Esdras 3:8|
În al doilea an dela venirea lor la Casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Şealtiel, Iosua, fiul lui Ioţadac, cu ceilalţi fraţi ai lor, preoţi şi Leviţi, şi toţi ceice se întorseseră din robie la Ierusalim, s'au pus pe lucru şi au însărcinat pe Leviţii dela douăzeci de ani în sus să vegheze asupra lucrărilor Casei Domnului.
-
9
|Esdras 3:9|
Şi Iosua, cu fiii şi fraţii săi, Cadmiel, cu fiii săi, fiii lui Iuda, fiii lui Henadad, cu fiii şi fraţii lor Leviţii, s'au pregătit toţi, ca un om, să vegheze asupra celor ce lucrau la casa lui Dumnezeu.
-
10
|Esdras 3:10|
Cînd au pus lucrătorii temeliile Templului Domnului, au aşezat pe preoţi în veşminte, cu trîmbiţe, şi pe Leviţi, fiii lui Asaf, cu chimvale, ca să laude pe Domnul, după rînduiala lui David, împăratul lui Israel.
-
-
Sugestões
Clique para ler Atos 19-21
11 de novembro LAB 681
SUBLINHE AÍ
Atos 16-18
Para incentivá-lo a fazer a leitura bíblica de hoje, quero fazer ressaltar aqui alguns destaques da mesma. Digo alguns, porque creio que, motivado pelos tais, você mesmo concluirá a lista dos pontos relevantes deste trecho de texto inspirado (Atos 16-18). De minha parte, desta vez, a ênfase é doutrinária, como você lê a partir do próximo parágrafo.
O primeiro realce é para 16:6-7. Nestes versos, olhando para a doutrina do Espírito Santo, nos relembramos de Sua missão, que é conduzir a igreja e seus interesses (veja também 20:28). Note que os cristãos da igreja primitiva vislumbravam o Espírito Santo como uma pessoa divina (15:28).
A doutrina do sábado também pode ser evidenciada e reforçada com alguns versículos do nosso texto de hoje. Em 16:33, em 17:12 e 18:4 (cf. 66:22), confirmamos que, mesmo após a ascensão de Cristo, Sua igreja continuou lembrando-se do dia de sábado para o santificar, sistemática e periodicamente.
Dentre as nossas crenças fundamentais, temos como, a primeira delas, “As Sagradas Escrituras”. Esta primordialidade é dada à importância que a Bíblia tem. Cristãos verdadeiramente nobres sempre levaram isto em consideração. Veja que exemplo os ouvintes de Paulo e Silas, que recebiam a transmissão da Palavra em Beréia, nos deixaram, sobre como ser realmente um estudante que fica “Por Dentro da Bíblia”, em 17:11.
Mas precisamos ter consciência de que o conhecimento de Deus vem antes do conhecimento da Bíblia. Isto nós aprendemos em 17:23, com Paulo e com os atenienses, que adoravam a Deus antes mesmo de terem recebido a Sua palavra. E, voltando a falar sobre as doutrinas da divindade, não nos esqueçamos que é nEle que “vivemos, nos movemos e existimos (17:28)”.
Isto nos remonta à doutrina da Criação, notando a pauta de que a ação criadora de Deus não aconteceu somente no Gênesis. Ela continua (veja também Colossenses 1:17). É claro que foi nos eventos narrados nos primeiros capítulos da Bíblia que tudo começou, mas o mesmo Deus, eterno, que atuou lá, atua aqui. Lá, como humanidade, começamos a existir. Até mesmo a linha ateísta da antropologia ateísta concorda que toda a raça humana vem (evoluiu) de um só tronco. Mas antes dos cientistas de hoje, Paulo já sabia sobre a origem das raças, quando, em Atos 17:26, deixou claro que somos todos de um mesmo tronco ancestral.
Creio que o capítulo 18 pode ser resumido numa palavra: missão. Olhe para os atos dos apóstolos, ao ler este texto. Missiologia não é teoria apenas, mas, principalmente, prática. E a comissão da igreja, se considerada o primeiro dos seus ensinamentos, dá vigor a todas as demais doutrinas.
Além de aprender, pratique, testemunhado!
Valdeci Júnior
Fátima Silva