-
-
Cornilescu -
-
1
|Esdras 3:1|
Cînd a venit luna a şaptea, copiii lui Israel erau în cetăţile lor. Atunci poporul s'a strîns ca un singur om la Ierusalim.
-
2
|Esdras 3:2|
Iosua, fiul lui Ioţadac, cu fraţii săi preoţii şi Zorobabel, fiul lui Şealtiel, cu fraţii săi, s'au sculat şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi de tot, după cum este scris în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.
-
3
|Esdras 3:3|
Au aşezat din nou altarul pe temeliile lui, măcar că au avut să se teamă de popoarele ţării, şi au adus arderi de tot Domnului, arderile de tot de dimineaţă şi de seară.
-
4
|Esdras 3:4|
Au prăznuit sărbătoarea corturilor, cum este scris, şi au adus zi de zi arderi de tot, după numărul poruncit pentru fiecare zi.
-
5
|Esdras 3:5|
După aceea au adus arderea de tot necurmată, arderile de tot pentru fiecare lună nouă şi pentru toate sărbătorile închinate Domnului, afară de cele pe cari le aducea fiecare, ca daruri de bună voie Domnului.
-
6
|Esdras 3:6|
Din cea dintîi zi a lunii a şaptea, au început să aducă Domnului arderi de tot. Însă temeliile Templului Domnului nu erau încă puse.
-
7
|Esdras 3:7|
Au dat argint cioplitorilor de piatră şi tîmplarilor, şi merinde, băuturi şi untdelemn Sidonienilor şi Tirienilor, ca să aducă pe mare pînă la Iafo lemne de cedru din Liban, după învoirea dată de Cir, împăratul Perşilor.
-
8
|Esdras 3:8|
În al doilea an dela venirea lor la Casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Şealtiel, Iosua, fiul lui Ioţadac, cu ceilalţi fraţi ai lor, preoţi şi Leviţi, şi toţi ceice se întorseseră din robie la Ierusalim, s'au pus pe lucru şi au însărcinat pe Leviţii dela douăzeci de ani în sus să vegheze asupra lucrărilor Casei Domnului.
-
9
|Esdras 3:9|
Şi Iosua, cu fiii şi fraţii săi, Cadmiel, cu fiii săi, fiii lui Iuda, fiii lui Henadad, cu fiii şi fraţii lor Leviţii, s'au pregătit toţi, ca un om, să vegheze asupra celor ce lucrau la casa lui Dumnezeu.
-
10
|Esdras 3:10|
Cînd au pus lucrătorii temeliile Templului Domnului, au aşezat pe preoţi în veşminte, cu trîmbiţe, şi pe Leviţi, fiii lui Asaf, cu chimvale, ca să laude pe Domnul, după rînduiala lui David, împăratul lui Israel.
-
-
Sugestões
Clique para ler Apocalipse 12-14
25 de Dezembro LAB 725
CONFUSÃO NATALINA
Apocalipse 10-11
Dada a importância da data, vou comentar a leitura de hoje amanhã, e a de amanhã, hoje. “Ela estava grávida e gritava de dor, pois estava para dar à luz... Ela deu à luz um filho, um homem, que governará todas as nações com cetro de ferro. Seu filho foi arrebatado para junto de Deus e de seu trono... Então ouvi uma forte voz dos céus que dizia: ‘Agora veio a salvação, o poder e o Reino do nosso Deus, e a autoridade do seu Cristo’” (Apocalipse 12).
O que o Natal representa para a sociedade? Em primeiro lugar, comércio. Em segundo lugar, feriado cheio de festas. Estas duas coisas são vazias em significados. Aí é onde entramos, como cristãos, pois como cristianismo, lidamos com significados. E isso tem a ver com o “terceiro lugar”: o nascimento de Jesus. Quando um sem-igreja, que gosta de pensar mais um pouquinho e buscar saber o que este feriado e festas significam, esta é a resposta popular que encontra.
Então, imagine. Ele busca por significados, pois quer encontrar um significado que faça sentido para sua vida. Nos shoppings e lojas, vê uma pompa riquíssima, de encher os olhos, em comemoração à data, porém, vazia de significados. Nos clubes, reuniões de amigos e entretenimentos, encontra uma ‘alegria’ e uma confraternização tremendamente marcantes, também rasas em significados. Aí ele pensa: “bom, se o significado desta data é, principalmente, o nascimento do Cristo, então, vou até os cristãos”. E nessa, ele procura uma igreja cristã.
Assim, em sua busca, a primeira que encontra, para sua infelicidade, é uma igreja bem arraigada à tradição farisaica, cheia destes que discordam do Natal por razões desconexas. Chega, passa pela porta, salão adentro, e ninguém o nota (o que não é difícil de acontecer). Olha o ambiente. Na suposta casa de Cristo não há nada que lembre o nascimento dEle. Senta-se, e assiste a programação inteira. O estudo bíblico é sobre o povo do deserto (que coisa mais estranha, para este pós-moderno). O sermão é sobre um tal de “Espírito de Profecia” (o que é isso?). No encontro dos supostos Cristãos, na data (ou véspera) do nascimento dEle, ninguém fala sobre o assunto ou se alegra pelo mesmo. “Opa! Tô no Lugar Errado!”.
Que ironia mais incoerente. Muitos supostos cristãos acusam os próprios cristãos por comemorarem o Natal. Enquanto as pessoas do mundo secular sem religião falam de fraternidade, confraternização, amor, paz, alegria, família, passeio, festas e presentes, alguns destes religiosos aqui degladeiam-se em ataques de idéias (como donos da verdade), ofensas, indiferenças, friezas, apegos a regras legalistas, etc. Os não-cristãos demonstrando piedade. Os “cristãos” demonstrando falta de piedade. No sentido correto da palavra, quem são os ímpios?
Feliz Natal!
Valdeci Júnior
Fátima Silva