-
-
Cornilescu -
-
1
|Ester 6:1|
În noaptea aceea, împăratul n'a putut să doarmă, şi a poruncit să -i aducă lîngă el cartea aducerilor aminte, Cronicile. Le-au citit înaintea împăratului,
-
2
|Ester 6:2|
şi s'a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan şi Tereş, cei doi fameni ai împăratului, păzitorii pragului, cari voiseră să întindă mîna asupra împăratului Ahaşveroş.
-
3
|Ester 6:3|
Împăratul a zis: ,,Ce cinste şi mărire i s'a făcut lui Mardoheu pentru aceasta?`` ,,Nu i s'a făcut nimic,`` au răspuns cei ce slujeau împăratului.
-
4
|Ester 6:4|
Atunci împăratul a zis: ,,Cine este în curte?`` -Haman venise în curtea de afară a casei împăratului, să ceară împăratului să spînzure pe Mardoheu pe lemnul pe care -l pregătise pentru el. -
-
5
|Ester 6:5|
Slujitorii împăratului i-au răspuns: ,,Haman este în curte.`` Şi împăratul a zis: ,,Să intre.``
-
6
|Ester 6:6|
Haman a intrat, şi împăratul i -a zis: ,,Ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să -l cinstească împăratul?`` Haman şi -a zis în sine: ,,Pe cine altul decît pe mine ar vrea împăratul să -l cinstească?``
-
7
|Ester 6:7|
Şi Haman a răspuns împăratului: ,,Omului pe care vrea împăratul să -l cinstească,
-
8
|Ester 6:8|
trebuie să i se aducă haina împărătească, aceea cu care se îmbracă împăratul, şi calul pe care călăreşte împăratul, şi să i se pună cununa împărătească pe cap.
-
9
|Ester 6:9|
Să se dea haina şi calul uneia din căpeteniile de seamă ale împăratului, apoi să înbrace cu haina pe omul acela pe care vrea să -l cinstească împăratul, să -l plimbe călare pe cal prin locul deschis al cetăţii, şi să se strige înaintea lui: ,Aşa se face omului pe care vrea împăratul să -l cinstească!``
-
10
|Ester 6:10|
Împăratul i -a zis lui Haman: ,,Ia îndată haina şi calul, cum ai zis, şi fă aşa Iudeului Mardoheu, care şade la poarta împăratului. Nu lăsa nefăcut nimic din ce ai spus.``
-
-
Sugestões
Clique para ler Isaías 52-55
06 de agosto LAB 584
MARCAS ETERNAS
Isaías 52-55
É muito bom termos o privilégio de aprender sobre a Bíblia juntos. Cada um desses aprendizados fica cravado em cada um de nós, como uma marca eterna, sabia? Abordamos, um pouco sobre isso na meditação de ontem. E é sobre isto trataremos novamente: Marcas Eternas, baseados nos capítulos selecionados para a leitura de ano bíblico de hoje (Isaías 52-55).
O capítulo 52 antes descreve a situação do povo de Deus e traz a anunciação do evangelho. Mas logo depois disto, o texto passa à reflexão que nos faz pensar em marcas eternas, quando narra sobre o Servo do Senhor, que é Jesus. Nossa abordagem de ontem foi sobre os sinais eternos que ficam na vida de alguém que se mete com o pecado. Mesmo que, pelo sangue de Jesus, o pecado seja arrancado de tal pessoa, a cicatriz fica.
Enquanto estamos aqui nesta vida, em muitos casos, Deus perdoa-nos da culpa do pecado, mas não nos livra das consequências do mesmo. É no plano eterno da redenção de Deus que entra em cenário Alguém que sofre, além de nós, as consequências do pecado. Esse “além” é impossível de ser ilustrado com histórias como a da meditação de ontem. Aí é preciso um entendimento mais profundo, vindo da parte de Deus. Ele mesmo nos diz que assim como os céus são mais altos que a Terra, assim os Seus pensamentos são mais altos que os nossos.
No final das contas, quem termina levando consigo marcas eternas do pecado é Cristo. Lá no Céu, quando você e eu estivermos completamente restaurados, você ainda vai olhar para as palmas das mãos de Jesus e ver ali as cicatrizes dos pregos que cravaram-No na cruz do Calvário. Marcas de pecado? Eram... de pecados meus e seus. Mas os pecados não foram perdoados? Foram. Então já não são mais marcas de pecados, são? Não! Porque Jesus não tem pecado! São marcas de amor. Entenda isso lendo Isaías 53.
Mas antes disso, termine esta leitura aqui pensando num apelo que é feito a você e a mim: “Busquem o SENHOR enquanto é possível achá-lo; clamem por ele enquanto está perto. Que o ímpio abandone os seu caminho, e o homem mau, os seus pensamentos. Volte-se ele para o SENHOR, que terá misericórdia dele; volte-se para o nosso Deus, pois ele dá de bom grado o seu perdão.”
Lindo, não é? Tais linhas descrevem as lindas marcas de amor que o Senhor mesmo diz querer implantar em nós e por nós. Lembre-se: o que são cicatrizes hoje, se colocadas nas mãos de Deus, poderão ser, no amanhã eterno, lindas marcas de amor. Seja feliz!
Valdeci Júnior
Fátima Silva