-
-
Cornilescu -
-
1
|Ester 8:1|
În aceeaşi zi, împăratul Ahaşveroş a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmaşul Iudeilor. Şi Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie cu el.
-
2
|Ester 8:2|
Împăratul şi -a scos inelul, pe care -l luase înapoi dela Haman, şi l -a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.
-
3
|Ester 8:3|
Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S'a aruncat la picioarele lui, a plîns, l -a rugat să oprească urmările răutăţii lui Haman, Agaghitul, şi izbînda planurilor lui împotriva Iudeilor.
-
4
|Ester 8:4|
Împăratul a întins toiagul împărătesc de aur Esterei, care s'a ridicat şi a stat în picioare înaintea împăratului.
-
5
|Ester 8:5|
Ea a zis atunci: ,,Dacă împăratul găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecerea înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit împăratului, şi dacă eu sînt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, şi scrise de el cu gînd să peardă pe Iudeii cari sînt în toate ţinuturile împăratului.
-
6
|Ester 8:6|
Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea, care ar atinge pe poporul meu, şi cum aş putea să văd nimicirea neamului meu?``
-
7
|Ester 8:7|
Împăratul Ahaşveroş a zis împărătesei Estera şi Iudeului Mardoheu: ,,Iată, am dat Esterei casa lui Haman, şi el a fost spînzurat pe spînzurătoare, pentrucă întinsese mîna împotriva Iudeilor.
-
8
|Ester 8:8|
Scrieţi dar în folosul Iudeilor cum vă va plăcea, în numele împăratului, şi pecetluiţi cu inelul împăratului. Căci o scrisoare scrisă în numele împăratului şi pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi desfiinţată.``
-
9
|Ester 8:9|
Logofeţii împăratului au fost chemaţi în vremea aceea, în a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oştirii, dregătorilor şi mai marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi aşezate de la India la Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui, şi Iudeilor după scrierea şi limba lor.
-
10
|Ester 8:10|
Au scris în numele împăratului Ahaşveroş, şi au pecetluit cu inelul împăratului. Au trimes scrisorile prin alergători, călări pe cai şi catîri născuţi din iepe.
-
-
Sugestões
Clique para ler Isaías 41-44
03 de agosto LAB 581
DEUS SALVA A TODOS?
Isaías 41-44
Começamos aqui uma seção muito bonita do livro de Isaías. Nela vamos começar a ler sobre o ministério efetuado por Jesus para nos salvar deste mundo de pecado.Os quatro capítulos de hoje falam bastante sobre todo o trabalho redentivo de Deus.
Veja Isaías 42. Ao mesmo tempo em que o Senhor prova Sua grandeza, não se intimida em tornar-se um servo sofredor. Neste capítulo, o lindo Cântico de Louvor Pela Salvação do Povo é seguido de um lamento sobre a cegueira de Israel. Tal texto é um poema que arma o preparo para a reflexão apresentada por Isaías 43: Somente Deus pode ser o resgatador
Só Ele pôde resgatar Israel Antigo. Só Ele pode resgatar o Israel moderno: nós, o Seu povo. É pela misericórdia do Senhor que podemos obter nossa libertação do jugo da Babilônia. E essa promessa de livramento (também no capítulo 44) é condicional ao nosso firme posicionamento de não cairmos na loucura da idolatria e de mantermos Deus como o único Senhor da nossa vida.
Tudo isso pode ser resumido em uma só palavra “salvação”. Salvação? Sim! De ficar condenado a viver apenas uns 80 anos nesse mundo sofrido e pronto. Salvação para viver, eternamente, num mundo sem sofrimento. Salvação? Sim! Para as pessoas. Que pessoas? Vou dar esta resposta contando-lhe uma história.
Certa vez, numa campanha evangelística, o pregador parou a palestra e pediu que cada um dos que estavam naquele auditório desse testemunho o seu testemunho pessoal de fé, conversando com a pessoa que estivesse sentada ao lado. Quase na última fileira, havia um garoto. Ele virou-se para um senhor que estava ao seu lado e perguntou: “Senhor, você reconhece a Jesus como o seu Salvador pessoal?”. Um pouco indignado, o homem olhou para o menino e disse: “Meu filho, eu sou diácono ordenado!”. Então, com toda a inocência do mundo, a criança respondeu, “Mas, senhor, isso não importa. Deus pode salvar qualquer um” (Fonte: Bailey Smith, Real Evangelism).
Que teologia profunda, em um ocorrido tão simples (mas tão importante!) da vida: Deus pode salvar a qualquer pessoa? Poder Ele pode. Mas... será que Ele salva? A resposta a este questionamento está espelhada na leitura de hoje. A salvação é para todos? Como um presente “oferecido”, sim. Agora, como um presente “recebido”, infelizmente, não. Porque muitos rejeitam. Então, Deus salva a todos? Depende. Deus oferece a salvação a todas as pessoas. Todavia, esta oferta não é recebida por todas as pessoas. Que triste, não é mesmo?
Por fim, o que mais interessa é a pergunta: “Deus salva a você?”. Depende. A resposta está na sua atitude. Pense nisso.
Fátima Silva e Valdeci Júnior