-
Leia por capítulosComentário sobre a Leitura Bíblica de Hoje
-
Cornilescu -
-
1
|2 Reis 16:1|
În al şaptesprezecelea an al lui Pecah, fiul lui Remalia, a început să domnească Ahaz, fiul lui Iotam, împăratul lui Iuda.
-
2
|2 Reis 16:2|
Ahaz avea douăzeci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim. El n'a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, Dumnezeului său, cum făcuse tatăl său David.
-
3
|2 Reis 16:3|
Ci a umblat în calea împăraţilor lui Israel; şi chiar a trecut pe fiul său prin foc, după urîciunile neamurilor pe cari le isgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.
-
4
|2 Reis 16:4|
A adus jertfe şi tămîie pe înălţimi, pe dealuri şi supt toţi copacii verzi.
-
5
|2 Reis 16:5|
Atunci Reţin, împăratul Siriei, şi Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, s'au suit împotriva Ierusalimului ca să lupte împotriva lui. Au împresurat pe Ahaz, dar n'au putut să -l biruiască.
-
6
|2 Reis 16:6|
În acelaş timp, Reţin, împăratul Siriei, a adus iarăş Elatul subt stăpînirea Sirienilor; a izgonit pe Evrei din Elat, şi Sirienii au venit la Elat, unde au locuit pînă în ziua de azi.
-
7
|2 Reis 16:7|
Ahaz a trimes soli lui Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, să -i spună: ,,Eu sînt robul tău şi fiul tău; suie-te, şi izbăveşte-mă din mîna împăratului Siriei, şi din mîna împăratului lui Israel, care se ridică împotriva mea.``
-
8
|2 Reis 16:8|
Şi Ahaz a luat argintul şi aurul din Casa Domnului şi din vistieriile casei împăratului, şi l -a trimes ca dar împăratului Asiriei.
-
9
|2 Reis 16:9|
Împăratul Asiriei l -a ascultat. S'a suit împotriva Damascului, l -a luat, a dus pe locuitori în robie la Chir, şi a omorît pe Reţin.
-
10
|2 Reis 16:10|
Împăratul Ahaz s'a dus la Damasc înaintea lui Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei. Şi, văzînd altarul din Damasc, împăratul Ahaz a trimes preotului Urie chipul şi înfăţişarea acestui altar, întocmai cum era făcut.
-
-
Sugestões

Clique para ler Isaías 1-4
23 de julho LAB 570
INICIANDO ISAÍAS
Isaías 01-04
Estou muito feliz, pois hoje estamos dando início à leitura de um dos livros mais lindos da Bíblia. Com uma teologia profunda, apresenta-se a mim, e a você também, o livro de Isaías. Eu gosto muito do livro de Isaías. Com certeza, é um grande livro, em todos os aspectos.
Acho que uma postura muito importante que o leitor deve ter ao sentar-se para ler esse livro, é estar atinado para as seguintes descobertas:
• Situar as profecias do livro em seu contexto histórico
• Descobrir, onde for possível, a intenção messiânica de Isaías
• Definir a contribuição que o livro de Isaías pode dar para o desenvolvimento da teologia bíblica.
Para lograr estas assimilações, não é preciso ser teólogo. Qualquer pessoa disposta a ser um estudioso dedicado poderá fazer isso. Para começar, vou ajudar-lhe hoje, com os quatro primeiros capítulos.
Isaías 1 – Apresenta os discursos poéticos. Eles têm uma composição interessante. Na maior parte, são pequenos oráculos. E você pode identificar onde cada um desses poemas começa e termina. Embora de forma implícita, eles têm introdução e conclusão. O primeiro destes oráculos dá um diagnóstico magistral do que estava errado com a vida religiosa da nação judaica.
Subdivisões deste capítulo:
a) Versos 1 a 20: Uma descrição da situação espiritual da nação.
b) Versos 21 a 26: Um anseio de que a cidade infiel se tornaria fiel.
c) Versos 27 e 28: Sião seria remetida pelo direito e pela justiça.
d) Versos 29 a 31: A condenação de Deus ao culto da fertilidade.
Para você que é fiel a Deus, não haverá espanto ao ler tais linhas.
Isaías 2 a 4 – Esses três capítulos formam um só bloco. A explanação do profeta aqui segue a seguinte ordem: A esperança de Deus quanto a Jerusalém; A apresentação da verdadeira condição espiritual e moral de Jerusalém; e a visão de um remanescente que seria salvo. Isso tem tudo a ver conosco, que somos o povo da esperança. Você vai identificar-se com esta leitura.
Se existe uma palavra que combina com o livro de Isaías, é “Salvação”. Creio que esta é a principal palavra que faz com que a teologia de Isaías tenha tudo a ver com a nossa realidade atual. Tem gente que indaga assim: “Dá-me uma boa razão para que eu queira ir para o Céu”. Para perguntas assim, minha resposta é: “Olha, daqui uns 30 anos, nossa vida aqui vai terminar. E eu quero continuar vivendo. Por isso, quero ir para o Céu. Se você só quer viver 70 anos e pronto, ou se quer viver mais, aí é contigo”.
O que acha? Isaías tem a resposta.
Valdeci Júnior
Fátima Silva