-
Leia por capítulosComentário sobre a Leitura Bíblica de Hoje
-
Cornilescu -
-
1
|2 Reis 23:1|
Împăratul Iosia a strîns la el pe toţi bătrînii lui Iuda şi ai Ierusalimului.
-
2
|2 Reis 23:2|
Apoi s'a suit în Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, proorocii, şi tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legămîntului, pe care o găsiseră în Casa Domnului.
-
3
|2 Reis 23:3|
Împăratul stătea pe scaunul lui împărătesc, şi a făcut legămînt înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul, şi să păzească poruncile, învăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legămîntului acestuia, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legămînt.
-
4
|2 Reis 23:4|
Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea rînd, şi celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele cari fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, şi pentru toată oştirea cerurilor; şi le -a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.
-
5
|2 Reis 23:5|
A izgonit pe preoţii idolilor, puşi de împăraţii lui Iuda să ardă tămîie pe înălţimi în cetăţile lui Iuda şi în împrejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce aduceau tămîie lui Baal, soarelui, lunei, zodiilor şi întregei oştiri a cerurilor.
-
6
|2 Reis 23:6|
A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, şi l -a dus afară din Ierusalim, la pîrîul Chedron; l -a ars la pîrîul Chedron şi l -a prefăcut în cenuşă, iar cenuşa i -a aruncat -o pe mormintele copiilor poporului.
-
7
|2 Reis 23:7|
A dărîmat casele sodomiţilor cari erau în Casa Domnului, şi unde femeile împleteau corturi pentru Astartea.
-
8
|2 Reis 23:8|
A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a pîngărit înălţimile unde ardeau preoţii tămîie, dela Gheba pînă la Beer-Şeba; şi a dărîmat înălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, şi cea care era la stînga porţii cetăţii.
-
9
|2 Reis 23:9|
Totuş, preoţii înălţimilor nu se suiau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mîncau azime în mijlocul fraţilor lor.
-
10
|2 Reis 23:10|
Împăratul a pîngărit Tofetul în valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh.
-
-
Sugestões
Clique para ler Isaías 20-23
28 de julho LAB 575
O APROVEITAMENTO DA CHANCE
Isaías 20-23
Você consegue entender o capítulo 22, de Isaías? Há pessoas com dificuldades em entendê-lo, por isso, vou me deter nele. Esse capítulo tem duas partes. A primeira é uma profecia contra Jerusalém, que vai até o verso 14; a segunda, no restante do capítulo, é uma profecia contra Sebna.
Para conseguirmos entender a profecia da primeira parte, precisamos ter em mente que ela reflete tanto a condição moral quanto a condição espiritual de Jerusalém nos dias escuros do ano 701 a.C., quando Senaqueribe marchou vitoriosamente até as portas da cidade. O curioso é que vinham fugitivos de todos os lugares para se esconder nas cidades de todo o território de Judá. Quando já chegavam nas cidades, eles já iam dando a notícia de que o exercito de Senaqueribe estava se aproximando e já iam dominando tudo.
Quarenta e seis cidades-fortes de Judá foram conquistadas, uma a uma. A última esperança dos habitantes do território de Judá se foi quando ficaram sabendo que Senaqueribe já tinha derrotado até o Egito, que era uma potência, em Elteque. Então, aos olhos humanos, não tinha mais esperança. E você sabe que quanto mais uma pessoa está chafurdada na lama do erro, infelizmente, mais fácil ainda é ir para o fundo do poço.
Foi o que aconteceu com aqueles judeus. Como eles já tinham uma religião que era só da boca pra fora, só no formalismo, nessa hora sombria, uma religião de formas e cerimônias entrou em colapso. Em consequência, o povo se esqueceu de Deus de vez. Como imaginavam que no dia seguinte seriam eliminados pela guerra, chegaram à seguinte conclusão: “Vamos aproveitar o último dia para extravasar no pecado.” O que Isaías 22:12-13 mostra é que eles se entregaram à orgia, porque a expectativa era a de um desastre iminente e completo.
Eles até fizeram alguns preparativos apressados para enfrentar o cerco que o rei Senaqueribe ira fazer à cidade: demoliram algumas casas para usar o entulho para reforçar o muro da cidade, trouxeram água da fonte de Guião através de um túnel, etc. Mas a preparação mais importante foi negligenciada: uma renovada dedicação a Deus. Um chamado ao arrependimento foi rejeitado, e o povo se entregou ao ateísmo do medo e desespero.
Deus estava pronto para salvar, mas nada havia digno de ser salvo. Penso que, para Isaías, deve ter sido um desapontamento muito grande ver sua cidade amada tão próxima ao desastre, devido à indisposição de voltar-se para Deus.
Mas você e eu ainda temos a nossa chance de nos entregarmos a Jesus. Não deixe essa oportunidade passar. Aproveite para ir a Deus apenas por amor.
Valdeci Júnior
Fátima Silva