-
Leia por capÃtulosComentário sobre a Leitura BÃblica de Hoje
-
Cornilescu -
-
1
|2 Reis 23:1|
Împăratul Iosia a strîns la el pe toţi bătrînii lui Iuda şi ai Ierusalimului.
-
2
|2 Reis 23:2|
Apoi s'a suit în Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, proorocii, şi tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legămîntului, pe care o găsiseră în Casa Domnului.
-
3
|2 Reis 23:3|
Împăratul stătea pe scaunul lui împărătesc, şi a făcut legămînt înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul, şi să păzească poruncile, învăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legămîntului acestuia, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legămînt.
-
4
|2 Reis 23:4|
Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea rînd, şi celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele cari fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, şi pentru toată oştirea cerurilor; şi le -a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.
-
5
|2 Reis 23:5|
A izgonit pe preoţii idolilor, puşi de împăraţii lui Iuda să ardă tămîie pe înălţimi în cetăţile lui Iuda şi în împrejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce aduceau tămîie lui Baal, soarelui, lunei, zodiilor şi întregei oştiri a cerurilor.
-
6
|2 Reis 23:6|
A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, şi l -a dus afară din Ierusalim, la pîrîul Chedron; l -a ars la pîrîul Chedron şi l -a prefăcut în cenuşă, iar cenuşa i -a aruncat -o pe mormintele copiilor poporului.
-
7
|2 Reis 23:7|
A dărîmat casele sodomiţilor cari erau în Casa Domnului, şi unde femeile împleteau corturi pentru Astartea.
-
8
|2 Reis 23:8|
A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a pîngărit înălţimile unde ardeau preoţii tămîie, dela Gheba pînă la Beer-Şeba; şi a dărîmat înălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, şi cea care era la stînga porţii cetăţii.
-
9
|2 Reis 23:9|
Totuş, preoţii înălţimilor nu se suiau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mîncau azime în mijlocul fraţilor lor.
-
10
|2 Reis 23:10|
Împăratul a pîngărit Tofetul în valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh.
-
-
Sugestões
Clique para ler 2 Reis 12-14
25 de abril LAB 481
O ABRAÇO DO AMOR
2Reis 12-14
Fico imaginando sobre como Deus olha para Seus filhos lá de cima, cada um de nós. Você já subiu em um lugar bem alto e ficou observando o que cada pessoa está fazendo, e ver os detalhes da correria das pessoas, sem que elas percebam que está olhando para elas?
Quando leio essas histórias do povo de Israel, olhando para tantos personagens e tudo o que faziam, imagino a vida de cada um e os sentimentos deles. Para mim, vendo-os através das lentes do texto bÃblico, parece que estou vendo-os, como se olhasse de cima e vendo todo mundo. Veja essas pessoas com seus próprios olhos através das lentes de 2Reis 12-14. Ao pensar neles, fico imaginando como cada um expressa sua carência através dos seus atos. Assim, chegamos a uma grande realidade: o ser humano é carente. Quem não gosta de um abraço?
Onde podemos encontrar um bom abraço? Joás sabia! Em Deus, a certeza do abraço é certa. Se você comparar a biografia dele com todas as descrições dos outros personagens, verá o quanto ele foi ABRAÇADO por Deus. O fato é que todo aquele que busca a Deus, não fica sem receber um abraço. Foi isso que Joás fez. Resolveu arrumar a casa e abrir as portas da casa de Deus. Ela passou a ser a casa do abraço. Afinal, se todas as pessoas estiverem congregadas, estarão sob um mesmo abraço. Pensando nisso, Joás fez a reparação do templo.
Fiz um poema, que eu gostaria de compartilhar com você. Posso? Ele é a descrição de uma pessoa que estava perdida, encontrou a igreja e se juntou a muitas outras pessoas com a mesma experiência. Então, imagine-se nessa cena:
Eu estava lá fora, vazio
Em meu coração, sentia frio
Então eu ouvi a voz do EspÃrito Santo
Concedendo amor, me chamando
Vem à Minha casa
Vem esquecer sua dor
Vem com os seus queridos
Receber o abraço do amor
Relutei aceitar e vir
O que iriam pensar de mim?
Mas eu não resisti, lembrei de Jesus
Padecendo de amor, lá na cruz
E vim à Tua casa
Vim esquecer minha dor
Vim, com os meus queridos
Receber o abraço do amor
Reunidos aqui, cantamos
Em adoração, nos abraçamos
Nós queremos, ó Deus, de Ti receber
Doação de amor, do Teu poder
Nós, em Tua casa
Nós esquecemos a dor
Nós, com os nossos queridos
Dá-nos o abraço do amor
Bom! Abrigo em casa
Bom! Esquecer toda dor
Bom! Reunir com queridos
Receber o abraço do amor
Receber o abraço do amor
O Abraço do Amor!
Não se esqueça: Deus quer muito abraçar você.
Valdeci Júnior
Fátima Silva