-
-
Cornilescu -
-
7
|Esdras 4:7|
Şi pe vremea lui Artaxerxe, Bişlam, Mitredat, Tabeel, şi ceilalţi tovarăşi de slujbă ai lor, au scris lui Artaxerxe, împăratul Perşilor. Scrisoarea a fost scrisă cu slove aramaice şi tălmăcită în limba aramaică.
-
8
|Esdras 4:8|
Dregătorul Rehum şi logofătul Şimşai au scris împăratului Artaxerxe scrisoarea următoare la Ierusalim.
-
9
|Esdras 4:9|
Dregătorul Rehum, logofătul Şimşai, şi ceilalţi tovarăşi de slujbă ai lor, cei din Din, din Arfarsatac, din Tarpel, din Afaras, din Erec, din Babilon, din Susa, din Deha, din Elam,
-
10
|Esdras 4:10|
şi celelalte popoare pe cari le -a mutat marele şi vestitul Osnapar şi le -a aşezat în cetatea Samariei, şi în celelalte locuri de dincoace de Rîu, şi aşa mai departe.
-
11
|Esdras 4:11|
Iată cuprinsul scrisorii pe care au trimes -o împăratului Artaxerxe: ,,Robii tăi, oamenii de dincoace de Rîu, şi aşa mai departe...
-
12
|Esdras 4:12|
Să ştie împăratul că Iudeii plecaţi dela tine şi veniţi printre noi la Ierusalim zidesc din nou cetatea aceea răzvrătită şi rea, îi ridică zidurile şi -i dreg temeliile.
-
13
|Esdras 4:13|
Să ştie dar împăratul că, dacă se va zidi cetatea aceasta şi i se vor ridica zidurile, nu vor mai plăti nici bir, nici dare, nici drept de trecere, şi vistieria împărătească va suferi din pricina aceasta.
-
14
|Esdras 4:14|
Şi, fiindcă noi mîncăm sarea curţii domneşti şi nu ne şade bine să vedem pe împărat păgubit, trimitem împăratului aceste ştiri.
-
15
|Esdras 4:15|
Să se facă cercetări în cartea cronicilor părinţilor tăi; şi vei găsi şi vei vedea în cartea cronicilor că cetatea aceasta este o cetate răzvrătită, vătămătoare împăraţilor şi ţinuturilor, şi că s'au dedat la răscoală încă din vremuri străbune. De aceea a fost nimicită cetatea aceasta.
-
16
|Esdras 4:16|
Facem cunoscut împăratului că dacă va fi zidită din nou cetatea aceasta, şi dacă i se vor ridica zidurile, prin chiar faptul acesta nu vei mai avea stăpînire dincoace de Rîu.``
-
-
Sugestões
Clique para ler Gálatas 1-3
29 de novembro LAB 699
FIDELIDADE AUTENTICADA
2Coríntios 11-13
Na fidelidade, o fingimento não é necessário. Na infidelidade, o fingimento é indispensável. Quanto mais o leitor aproxima-se do fim de 2Coríntios, mais pode perceber o quanto Paulo estava preocupado com aquela gente. O apóstolo queria que os corintos fossem fiéis a Deus. E ele sabia que a falsidade rondava às portas, para ser facilmente discipulada. Aquele grande pastor tinha consciência do perigo que um cristão corre de ser um crente fingido que acomoda sua infidelidade dentro de uma capa de hipocrisia.
Não há como não haver formas no cristianismo. Mas quando o que tem formato passa a ser exageradamente valorizado, torna-se num formalismo doentio, onde a formalidade externa esconde o oco interno. Isto pode ser muito bem ilustrado pela letra da música de Ednaldo do Rio:
“Certo irmao foi convidado pra pregar em uma igreja / Mas quando la chegou houve logo uma peleja / O pastor dizia a ele voce nao prega aqui / Nem tampouco nesse púlpito voce poderá subir / O irmao disse ao pastor o que esta acontecendo / Qual e o meu pecado o Senhor tem que me dizer / O pastor dizia a ele nao se trata de pecado / Voce e um homem santo da qualidade de Jó / O unico motivo de voce nao pregar e somente porque voce esta sem paletó.
“Depois de uma conversa chegaram num acordo / Acertaram com o irmao de pregar em outra semana / O irmao ficou zangado e um pouco enfurecido / Mas atraves de conselho ele ficou convencido
“O irmao era pobrezinho e estava desempregado / So tinha uma roupa e um sapato furado / Foi na casa de outro irmao arrumou terno emprestado / Arrumou uma gravata e ficou todo alinhado / Passou o dia orando ficou cheio de poder / Na hora da pregacao ele comecou a dizer / Fala paletó, paleto nao fala nada / Paleto nao faz jejum, paleto nao le a biblia nem ora de madrugada / So eu que saio pelas ruas pregando literatura / Pregando de casa em casa, ensinando as escrituras / Nunca falto um dia so, agora fala paletó.”
Apesar de um tanto cômica, esta canção espelha a situação pela qual você e eu, por vezes, podemos passar. E na falsidade evangélica, somos tentados a pensar e agir assim: “Pode ser que eu não consiga ler a Bíblia, pode ser que eu não consiga fazer o culto, nem mesmo orar, mas se eu me vestir descentemente, espalhar sorrisos e disser alguns améns, estarei redimido na comunidade dos crentes”.
“Procurem aperfeiçoar-se, exortem-se mutuamente, tenham um só pensamento (2Coríntios 13:11)”, sendo sempre fiéis.
Valdeci Júnior
Fátima Silva